Ţin minte că eram destul de
fragedă când am descoperit deodorantul mamei. Sinceră să fiu nu mai ştiu ce
marcă era, nu am dat importanţă pentru că mama, deşi o femeie frumoasă, nu a
avut cultul produselor de machiaj. Singurele cosmetice pe care le folosea cu
religiozitate erau deodorantul şi rujul. Poate, din acest motiv nici nu ţin
minte ce marcă era deodorantul şi poate că tot din acest motiv am descoperit
destul de târziu lumea cosmeticelor şi am devenit un pic mai pasionată decât ar
fi normal. Aşadar, dintre toate produsele cosmetice am ajuns să preţuiesc rujul
şi am început să testez deodorant după deodorant, pentru a-l găsi pe cel
perfect potrivit mie. În timpul acestei căutări şi prin nenumărate teste m-am
ales şi cu experiențe mai puţin plăcute. Din cauza deodorantului Lady Speed
Stick am rămas cu o sensibilitate la nivelul subraţului care se manifestă de la
un nivel abia simţit la un nivel foarte intens, în funcţie de emoţiile
resimţite în acel moment. Astfel, viaţa mea, din acest punct de vedere, a
devenit o perpetuă căutare a acelui deodorant cu farmec, care să mă protejeze
de transpiraţie, dar care să nu îmi provoace sensibilitatea de piele pe care o
urăsc din tot sufletul.
Nu mă judecaţi greşit, dar am
crezut tot timpul că suntem prea săraci ca să cumpărăm produse ieftine şi m-am
axat mai tot timpul pe produse care mai de care mai costisitoare şi care nu au
dat niciun rezultat sau care au avut rezultate destul de slabe. Vreau un
deodorant care îmi fie prieten şi care să mă ajute, nu unul care să îmi fie
duşman şi care să îmi provoace tot felul de reacţii adverse.
Foarte de curând am rămas chiar
uimită de ascensiunea unei mărci româneşti, cu produse accesibile tuturor, care
până mai ieri era asociată cu comunismul şi care, în mintea mea de copil marcat
de Ceauşescu, înseamnă produse ieftine, proaste, fără cap şi fără coadă. Şi
judecând stric după ambalaj, deşi ar fi trebuit să ştiu că e posibil să existe
fond fără formă, chiar erau fade şi fără acel vino-ncoa cu care ne-au obișnuit
produsele capitaliste. Cred că aţi ghicit că firma despre care vorbesc este
Farmec, o marcă românească care are toate şansele să devină o super-marcă în
viziunea mea, deoarece şi-a îmbunătăţit imaginea vizuală atât a produselor cât
şi a mărcii.
Astfel, că am rămas uimită să
aflu în cadrul Spring Superblog 2014 de gama lor de produse antiperspirante Gerovital H3 prof.dr. Ana Aslan. Descrierea acestora chiar m-a impresionat: formulare
blândă, de tip emulsie, cu săruri de aluminiu
care reglează procesul transpirației în zona axilară prin formarea unor
hidroxi-geluri care blochează parțial canalele sudoripare, având Citrofol®, un ingredient organic,
care inhibă descompunerea enzimatică a componentelor nemirositoare ale
transpirației, fără distrugerea bacteriei implicate în proces, iar vitamina E are acțiune
antioxidantă, care împiedică procesele de autooxidare ale compușilor nesaturați
ai transpirației. Dintre variantele de deodorant antiperspirant eu
aş alege pentru mine un deodorant antiperspirant
Gerovital H3 Sensitive. L-aş testa şi în dulcele stil al blogurilor aş scrie câteva articole
pe tema asta, deoarece trăiesc cu speranţa că este un produs care mi s-ar
potrivit.
Şi dacă aş fi în echipa de
marketing a companiei Farmec aş face o companie inedită şi probabil
controversată, dar care ar prinde. Aş lua cu mine nişte produse şi m-aş sui în
primul mijloc de transport, acolo unde se adună parcă toţi oamenii care sunt
certaţi cu apa şi săpunul şi care au probleme cu antiperspirantele şi le-aş
oferi câte un produs: uitaţi pentru dvs. doamnă gratuit din partea companiei
Farmec produsul deodorant antiperspirantGerovital H3 Splendide, vă rog să îl încercaţi, este chiar spendid aşa cum spune şi denumirea. Iar, pentru dvs. domnişoară produsul deodorant antiperspirant Gerovital H3 Fresh, cu
un parfum proaspăt ca o zi de primăvară. Şi pentru dvs. deodorant antiperspirant Gerovital H3 Natural, cu
miros natural şi fără parabeni. Probabil, că în primă instanţă, lumea s-ar uita
ciudat, e posibil ca unele persoane să ne zică şi ceva de dulce pentru că
atentăm la „curăţenia” lor, dar, cum românii nu refuză produsele oferite
gratuit, cel mai probabil le-ar acceptat şi le vor testa. Astfel îşi vor da
seama de calitatea acestora şi le vor cumpăra. Sau poate că echipa de marketing
a companiei Farmec râde în hohote în acest moment de idea mea, dar oamenii pot
fi educaţi şi educaţia se face prin exemplificare şi testare, nu ca în şcolile
româneşti numai prin teorie. Şi prin implicarea tuturor poate că putem schimba
unele realităţi urât mirositoare ale ţărişoarei noastre.
Labels: Reclama